Orașele în care locuim ar trebui să fie prietenoase pentru nevoile de mobilitate pe care le avem: spații pietonale suficiente, alei largi și trotuare cu rampe, mașini care nu sufocă bulevarde și străzi înguste, gropi acoperite corect, fără cârpeli în asfalt sau denivelări. Toate sunt criterii de bază pentru orice oraș civilizat.
Am întrebat părinții și apropiații lor care locuiesc în București cum arată cartierele din două unghiuri: ce nu merge pe stradă și ce lipsește din parcul de lângă casă.
Din răspunsuri am construit o hartă. Dorința principală este să putem vedea cu ușurință ce zonă e ușor de străbătut cu căruciorul și care nu, ce cartiere sunt locuibile și care sunt aproape împotriva oamenilor, și dincolo de constatări, vedem și care sunt principalele schimbări care ar putea face viața de oraș mai ușoară pentru oameni și copii.
Am întrebat și ce funcționează: ce apreciază oamenii la cartierul lor, cum li se par trotuarele și parcurile, cât de des sau rar sunt nevoiți să meargă printre mașini. Se pot vedea pe hartă și în grafice și răspunsuri pozitive, acolo unde au fost completate.
Avem un instrument de conștientizare care va putea fi folosit ca argument pentru schimbare. Am strâns 212 răspunsuri la chestionar, de la oameni din tot orașul, însă pentru relevanță statistică chestionarul trebuie să circule mai mult și să primească răspunsuri care să ne ajute să asamblăm o perspectivă cu argumente (mai) solide.
Cele cinci zone — Centru, Nord, Est, Sud, Vest — sunt o convenție a acestui proiect, nu sectoarele administrative. Fiecare cartier intră în zona dată de poziția lui față de centru. Alegi o zonă, harta se apropie pe ea și apar numele cartierelor.
Aceleași date din spatele hărții, agregate pe tot Bucureștiul — ce probleme revin cel mai des pe stradă, ce lipsește cel mai des din parcuri, și cum se compară cele cinci zone între ele.
Nu toate cartierele de pe hartă sunt cunoscute la fel de bine. Pentru fiecare, știm ce probleme au fost raportate pe stradă și ce lipsește din parc, iar asta stă la baza semicercurilor. Dar pentru o parte din cartiere avem, în plus, răspunsuri legate direct de aceeași persoană: cum evaluează trotuarul, dacă se simte în siguranță, ce ar schimba, ce apreciază. Acolo unde avem destule astfel de răspunsuri, cartierul poartă un inel subțire în jurul semicercurilor.
Am ales să arătăm inelul doar de la un prag de 5 răspunsuri individuale în sus, pentru că sub atât o medie poate fi întâmplătoare, nu tipar relevant. Absența inelului nu spune nimic despre cât de bun sau de rău e un cartier, spune doar că încă nu știm destul, la acel nivel de detaliu, ca să tragem o concluzie.
Datele au fost colectate între aprilie și iunie 2026. Strângerea lor e un proces continuu: harta se actualizează la sfârșitul fiecărei luni, pe măsură ce vin răspunsuri noi.
Cu cât mai mulți oameni răspund la chestionar, cu atât harta se apropie de un tablou al orașului cu relevanță statistică și devine un instrument mai solid pentru discuții despre ce ar trebui schimbat.